FIV cu ovocite donate

O dată cu indicația de procedură cu ovocite donate, vin și întrebările. Este posibil în România? Ce să aleg? Ovocite fresh sau congelate? Cum găsesc donatoarea? Unde pot face procedura?

Păi, haideți să vedem ce variante avem!

1. În România, conform legii 95/2006 cu modificările ulterioare, procedura cu ovocite donate este permisă cu donatoare cunoscută.

Asta înseamnă că femeia care are indicație de ovocite donate trebuie să-și găsească o donatoare. Pe lîngă investigațiile necesare unei proceduri de fertilizare in vitro, atît donatoarea cît și cuplul primitor trebuie să legalizeze în fața unui notar public anexa 1 și anexa 11 din lege, apoi trebuie cuplu primitor și donatoarea trebuie evaluați de către comisia de donare a ficărui centru.

Privitor la cele două anexe care trebuie legalizate, întîmpinăm o problemă de înțelegere a procedurii de către notari și dacă aceste anexe nu sînt legalizate procedura nu poate avea loc pentru că împiedică

Dacă totuși cuplu reușește să legalizeze cele două anexe, urmează evaluarea comisiei de donare formată dintr-un reprezentant al Colegiului Medicilor, un psiholog și un medic ginecolog care nu face parte din echipa medicală care face procedura. În ultimii ani, această procedură a fost abandonată.

2. Pentru că acest proces este foarte complicat, o a doua variantă este importul de ovocite donate de la diferite clinici din Europa urmîndu-se aceeași procedură ca la importul de spermă. Adica cererea cuplului*, aprobarea importului de Agenția Națională de Transplant, importul ovocitelor și procedura.

*Dosarul cuprinde cererea din partea cuplului pentru importul de ovocite, numărul de ovocite dorit (pe o paietă de obicei sînt cîte 3 ovocite), analizele serologice care nu trebuie să fie mai vechi de 6 luni, grupul de sînge și Rh-ul.

După obținerea aprobării importului se face comanda de ovocite. Odată ajunse în clinică, se poate începe procedura.  

3. O a treia variantă este turismul către tările care au legislație privind procedurile FIV cu ovocite donate, făcînd astfel accesul mai facil. Atît în cazul importului de ovocite, cît și în cazul procedurilor din tările europene, donatoarea este necunoscută, cuplul primind fișa donatoarei în care sînt trecute caracteristicile fizice și testările pe care le-a făcut.

Dar, totuși, după ce am hotărît traseul, ce alegem?

Ovocite fresh sau congelate? Diferă costurile în funcție de ce alegem?

Egg donation Friends.com a făcut o statistică a rezultatelor comparînd cele două proceduri: ovocite fresh vs. ovocite congelate. Au constatat, așa cum reiese din grafic, că în procedurile cu ovocite fresh rata de succes este cu aproximativ  10% mai bună decît precedurile cu ovocite congelate.

Ce influențează acest procent?

Deși tehnica congelării și decongelării este mult îmbunătățită comparativ cu anii anteriori, ovocitul este o celulă sensibilă la procesul de congelare-decongelare.

De asemenea este important în acest proces și experiența embriologului, calitatea ovocitelor la congelare, condițiile de transport și manipularea lor, pregătirea endometrului.

Este o diferență și la nivel de costuri?

Răspunsul este da!

Procedura cu import de ovocite (congelate) – un ovocit costă aproximativ 500 de euro. Pe fiecare paietă, sînt de obicei congelate cîte 3 ovocite. Asta înseamnă că putem comanda minim 3 ovocite. Pentru a ajunge la rezultatele statisticilor europene (30-45 %)  ale procedurilor cu ovocite proaspete, avem nevoie de 9 ovocite.

La costul importului de ovocite se mai adaugă transportul 300-400 de euro și costul procedurii de decongelare, fertilizare (ICSI), cultură și embriotransfer care diferă în funcție de clinică –și este în jur de 2500 de euro.

Dacă facem un calcul simplu cu 6 ovocite importate ar fi 3000 euro + 300-400 euro + 2500 euro. Se mai adaugă costul medicației pentru pregătirea endoemtrului care sînt mai mici decît o stimulare ovariană.

Procedura cu ovocite proaspete care, așa cum am scris, se poate face într-o țară europeană care a reglementat prin lege procedura de donare de ovocite. Costurile sînt între 5000 și 7500 de euro, în funcție de țară.