Infecția CMV (Citomegalovirus) în sarcină

Infectia Cmv Citomegalovirus In Sarcina

Din seria problemelor ce pot apărea în sarcină și pe care e bine să le urmărim împreună cu medicul care se ocupă de sarcină, astăzi vă prezentăm infecția cu Citomegalovirus.

În sarcină,  deoarece virusul traverseză  placenta, reprezintă cea mai comună infecție care se poate transmite la făt.

Virusul Citomegal este un virus ADN din Familia Herpeas Viridae, din care mai fac parte Virusul Herpex Simplex, Virusul Varicelo-Zosterian și Virusul Epstien Barr.

 

Infecția cu Citomegalovirus poate fi:

  • Primară – când organismul se infectează pentru prima data. Virusul rămăne în stare latentă în organism
  • Secundară –când se reactivează virusul existent deja sau când persoana vine în contact a doua oară cu virusul.

 

Infecția maternă

Aproximativ 90% din populația infectată este asimptomatică. Restul persoanelor infectate pot prezenta simptomatologie nespecifică, cum ar fi: subfebrilitate, rinită, faringită, mialgii, artralgii sau dureri de cap.

Când primo-infecția apare în timpul sarcinii, riscul de a se transmite la făt este 40%, comparativ cu 1% în infecțiile secundare.

În primo-infecție, nivelul IgM crește în primele două săptămâni post infecție și devine nedectabil după 6 luni. IgG crește după 1-2 luni post infecție și rămâne detectabil în ser toată viața.

În reactivarea sau reinfecția cu CMV (infecție secundară), nivelul IgM crește din nou. Sunt situații în care, după o primă infecție, IgM poate rămâne pozitiv mai mult de 6 luni.

 

Cum interpretăm serologia?

  1. IgM și IgG sunte negative – înseamnă că persoana nu a avut contact cu virusul.
  2. IgM este pozitiv și IgG negativ –indică o primă infecție sau o valoare fals pozitivă (Ig M discordant – care rămîne pozitiv mai mult de 6 luni). În cazul acesta trebuie repetată testarea.
  3. IgM negativ și IgG pozitiv – indică o infecție veche fără risc de transmitere la făt.
  4. IgM pozitiv și IgG pozitiv – în acest caz, trebuie făcută diferența dintre o infecție primară și/sau reactivare/reinfecție. Pentru un diagnostic corect, trebuie făcut testul de aviditate la IgG.

 

 Aviditatea scăzută este întâlnită după primo-infecție.

 Aviditate IgG < 30 % – primo-infecția a fost în urmă cu mai puțin de 3 luni

 O aviditate Ig G > 65% primo-infecția a fost în urmă cu mai mult de 6 luni

 IgM pozitiv cu o aviditate scăzută pentru IgG – sugerează o primo-infecție

 

 

Deoarece o infecție cu Citomegalovirus nu asigură imunitate în timpul sarcinii, este necar ca    serologia să fie repetată pe parcursul celor 9 luni,  chiar și atunci când IgG-ul este pozitiv.

Riscul de transmitere la făt crește odată cu vârsta gestațională. 

Dar riscul de afectare fetală scade cu cât vârsta gestațională crește.

 

Care sunt simptomele infecției la făt?

Ca și în cazul adulților, 90% dintre feții infectați nu prezintă simptome. Dintre acești nou-născuți aparent normali,  5% pot prezenta mai târziu afectare neurologică.

 

Feții cu simptomatologie pot prezenta:

  • restricție de creștere intrauterină
  • hepato-spenomegalie
  • peteșii
  • trombocitopenie
  • calcificări intracraniene
  • icter prelungit
  • retard mintal
  • epilepsie
  • deficiențe de auz și vedere

 

Cum se poate diagnostica infecția fetală?

Virusul care a infectat fătul este eliminat în lichidul amniotic prin urina fetală, astfel trebuie recoltat prin amniocenteză, iar prin PCR se va detecta ADN-ul viral. Amniocenteza se face după 21 de săptămâni, la mai mult de 6 săptămâni de la presupusa infecție.  Rezultatul va fi pozitiv sau negativ.

Dacă rezultatul este pozitiv, fătul va fi monitorizat ecografic pentru detectarea anomaliilor fetale: ventriculomegalie, calcificări intracraniene, microcefalie, ascită, intestin hiperecogen, hidrops, insuficiență de creștere intrauterină, oligoamnios.

Din păcate, nu există niciun tratament eficient pentru prevenirea sau  reducerea afectării fetale.

 

Cum poate fi prevenită infecția în timpul sarcinii?

Sursa principală o reprezintă copiii mici din colectivități (grădinițe, scoli).

Prevenirea poate fi făcută prin spălatul mâinilor după contactul cu un copil mic, evitarea pupatului pe gură a copiilor mici, evitarea mâncării din aceași linguriță cu copilul mic.

 

Dr. Marilena Băluță

Medic primar obstetrică-ginecologie

Embriolog senior

Doctor Marilena Baluta
Dr. Marilena Băluță

Fondator, coordonator medical și embriolog senior