Tulburările de ovulație

Autor: Dr. Marilena Băluță, Medic primar obstetrică-ginecologie, Embriolog senior

Tulburările de ovulație sunt cea mai frecventă cauză de infertilitate la femeile aflate la vârstă reproductivă care de cele mai multe ori sunt însoțite de amenoree secundară (lipsa mestruației).

Pentru a avea succes în tratarea anovulației, trebuie să știm care este cauza pentru care femeia nu ovulează, pentru că tratamentul cu Duphaston și Clomifen citrat nu sunt panaceu universal și nu funcționează întotdeauna pentru obținerea unei sarcini.

Organizația Mondială a Sănătății le-a împărțit în trei categorii în funcție de etiologie (cauză) și tratament.

WHO I – Hipogonadismul – hipoestrogenic sau Disfuncția hipotalamo-hipofizară

În această categorie de anovulație sunt încadrate femeile cu hormonii bazali – FSH, LH, estradiol (din ziua 2,3,4 a ciclului) sub limita normală pentru faza foliculară.

Hormonii cu valori scăzute pentru perioada foliculară sunt întâlniți datorită mai multor factori:

• secreția inadecvată de GnRH,
• sindroame genetice – Sindromul Kallman,
• traumatisme craniene,
• hemoragii subarahnoidiene
• Sarcoidoză – boală inflamatorie
• Sindromul Cushing
• Sindromul Sheehan
• Stresul

Tratamentul WHO I – Deoarece cea mai frecventă cauză de anovulație din WHO I este secreția inadecvată de GnRH – prin amplitudine și frecvența descărcării impulsurilor, tratametul constă prin administrarea continuă cu pompă, subcutanat.

WHO II – Normogonadismul – normoestrogenic sau Disfuncția hipofizo-ovariană

 În această categorie se încadrează – Sindromul de ovar micropolichistic (PCOS), dar și alte cauze de anovulație cu secreție normală de gonadotropi:

• Hiperprolactinemie
• Hiper/hipotiroidismul
• Hiperplazia de suprarenală
• Amenoreea indusă medicamentos (iatrogenă)

Tratamentul pentru WHO II – este complex deoarece necesită în primul rînd un diagnostic corect și în al doilea rînd o echipă multidisciplinară.

Multe dintre cauzele de anovulație pot fi rezolvate prin simpla schimbare a modului de viață.

WHO III – Hipergonadismul – hipoestrogenic sau Disfuncția ovariană

 În această categorie este încadrată Insuficiența ovariană prematură (POI) . În insuficiența ovariană prematură sau menopauza precoce (menopauza aparută la femeile <40 de ani) valorile FSH-ului se mențin la > 25 UI la două măsurări consecutive la un interval de 1 lună sau dacă valoarea este > 50 UI la o singură determinare, iar femeile nu mai au menstruații.

A nu se confunda cu “Rezerva ovariană diminuată” (DOR)  unde femeile au un AMH < 1, valorile FSH și LH sunt în limite normale sau ușor crescute și femeile au încă menstruație!

 Tratamentul pentru POI pentru femeile care  nu  mai doresc copii – este substituția hormonală. Pentru cele care doresc copii indicația este de FIV cu ovocite donate.

Tratamentul pentru DOR – pentru cele care doresc copii, în funcție de vârsta femeii, se pot încerca cicluri de stimulare ovariană. Dacă răspunsul nu este adecvat se poate recurge la terapii altenative: PRP de ovar cu rezultate descurajatoare conform literaturii de specialitate sau FIV cu ovocite donate.

Făcând un rezumat, amenoreea și anovulația reprezintă o patologie complexă care trebuie încadrată corect în diagnostic pentru ca tratamentul să aibă rezultat.

Așadar, dacă sunteți una dintre femeile care vă confruntați cu anovulația, trebuie să vă adresați unui medic specialist în infertilitate pentru a vă putea rezolva problema.